De ce se scumpește totul?

Interviu cu Nagy Ágnes, Membru al Consiliului de administraţie BNR

Interviul realizat de Oborocea Mónika, publicat de http://www.maszol.ro/

http://www.maszol.ro/index.php/gazdasag/91119-miert-dragul-minden-nagy-agnest-a-bnr-vezet-segi-tagjat-kerdeztuk

18 ianuarie 2018

 

În ultimele luni, s-au scumpit considerabil produse de bază cum ar fi untul, ouăle, fructele proaspete. De ce se scumpește totul, de ce crește inflația? – au fost primele întrebări din interviul luat dnei. Nagy Ágnes, Membru al Consiliului de administraţie BNR.

Banca Națională a României, la începututul lunii ianuarie, a majorat dobânda de politică monetară  cu 25 puncte de bază. Ce impact are această modificare asupra creditelor?

Înainte să răspund, important este să înțelegem de ce a fost nevoie de această creștere a dobânzii. Sarcina legală a Băncii Naționale a României este menținerea stabilității prețurilor. Deci banca centrală urmărește evoluția proceselor de inflație, și ca atare reglează și rata dobânzii de politică monetară, acesta fiind dobânda de referință pe piața monetară.

Dacă analizăm procesele de inflație, observăm că inflația crește, iar acest proces a început încă de anul trecut din ianuarie. Până acum acest lucru nu a fost sesizabil deoarece a fost acoperit de efectul scăderii TVA-ului. Însă acum, că efectul scăderii TVA a dispărut, în indicatorii de referință se văd clar procesele care conduc la creșterea de prețuri. În timp ce în septembrie inflația era de 1,3 puncte procentuale, în noiembrie deja era la cota de 3,3. Deci Banca Națională a trebuit să ia măsuri pentru a stabiliza prețurile.

Faptul că dobânda de politică monetară a crescut de la 1,75 la 2 puncte procentuale, cu 25 de puncte de bază, în opinia noastră, nu ar trebui să afecteze dobânzile creditelor, deoarece băncile comerciale, în condițiile potrivite de garantare pot accesa fonduri la 3 procente. Deci dacă se confruntă cu lipsă de lichidități însă prezintă titluri de stat, pot primi bani de la Banca Națională la 3%.

Luând în considerare că Banca Națională a făcut pași în scopul temperării așteptărilor inflaționiste și pe viitor, și având în vedere că va gestiona lichiditatea de pe piață mult mai sever, toate aceste măsuri sunt menite să țină în frâu dobânzile bancare. Banca Națională se va implica în perioada următoare să ajusteze nivelul dobânzilor în  jurul dobânzii de politică monetară.

De ce se majorează inflația în condiții de creștere economică?

Inflația urcă datorită cererii. Vă dau un exemplu simplu: dacă doresc să cumpăr ceva și mai mulți doresc să cumpere același lucru, însă nu există capacitate de a pune la dispoziție produsul respectiv, prețul acestuia va crește.

Dacă ne uităm ce se regăsește în coșul consumatorului, în funcție de care institutul de statistică calculează indicatorii de preț, anul trecut în septembrie, guvernul a majorat accizele la combustibili, iar în condițiile în care creștem impozite, inflația crește în paralel. În plus, prețul barilului de petrol a crescut  constant pe piețele internaționale, deci există și o inflație venită din exterior, care se infiltrează și în prețurile interne. Dar să nu uităm nici de volatilitatea prețurilor produselor de bază (ouă, lapte, legume, fructe) care s-au majorat nu doar la nivel local, dar și în Europa au continuat să crească constant.

Ritmul în care a crescut inflația în România este în legătură și cu nivelul si cu structura specifică a creșterii economice. În al treilea trimestru din 2017, România a înregistrat  poate cea mai mare creștere economică, mai exact un randament de 8,8 procente, acest nivel fiind extrarodinar de mare raportat la potențialul economiei româneşti. Dacă analizăm motivele creșterii, putem să observăm o sporire semnificativă a consumului populației. În timp ce creșterea economică în perioada amintită era de 8,8 puncte procentuale, creșterea consumului a fost de 12,3%. Constatăm aşadar o supraîncălzire în ceea ce privește ritmul creșterii consumului care este în strânsă legătură și cu majorarea salariilor, dar și cu impactul unor măsuri fiscale. Mai adăugăm și volumul creditelor acordate, deci practic consumăm din credite. Și să nu uităm nici faptul că importurile dinspre Europa spre România se compun în mare parte din produse care comportă o inflație daca nu mare, în orice caz, în creştere.

Aș vrea să accentuez că, în primul semestru din 2018, estimările noastre arată  că rata inflației va depăși nivelul de 2,5% +/- 1, urmând ca apoi să revină la acest nivel. Sperăm că prin deciziile luate de banca centrală în scopul stabilităţii preturilor, să putem contribui la temperarea așteptărilor inflaționiste.

Spuneați că nu este cazul să ne așteptăm la o majorare importantă a dobînzilor de credite. La ce ne putem aștepta?

Evoluția nivelului dobânzii are loc în funcție de cerere și ofertă. Dacă populația se răzgândește brusc și nu mai contracteaza credite în volum mare, iar și dacă programul Prima Casă va evolua diferit față de perioada recentă, desigur, evoluția dobânzilor va fi de un fel. Însă dacă volumul creditării continuă în ritmul actual (aşa cum s-a întâmplat în perioada recentă), atunci Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială va lua măsuri prin care ritmul creșterii creditării va fi temperat.

Faptul că banca centrală a luat măsuri imediat ce a observat evoluția acestor procese este un semnal puternic pe piață, și acesta va asigura temperarea, moderarea dobânzilor de credite. Inclusiv măsura creșterii ratei de referințe sperăm să contribuie la creșterea, chiar dacă ușoară, a dobânzii depozitelor.

Cât de multă libertate de mișcare are Banca Națională a României în privința cursului de schimb al leu/ euro, astfel incât euro să nu ia avânt față de moneda locală?

Banca Națională a României are obiective în ceea ce privește inflația, iar definind rata de referință, dorește să stabilizeze valoarea internă a leului. Desigur, nu depinde doar de ea, politicile fiscal- bugetare, politicile de obținere a veniturilor, toate acestea pot influența în mod negativ.

În ceea ce privește cursul leului față de euro, sarcina BNR nu este de a defini care este acel nivel peste care nu se mai poate majora, nu aceasta este strategia de politică monetară a Băncii Naționale a României.

Cu toate acestea să nu uităm de expunerea României față de euro; chiar și vulnerabilitatea ei față de alte țări este mai mare comparativ cu țările învecinate, iar acest fapt provine din vulnerabilitatea structurii creșterii economice românești. Cum am mai menționat, un factor determinant al creșterii economice la noi este consumul, creșterea supraîncălzită și constantă a cererii. Având în vedere că țara nu produce toate produsele și serviciile consumate, ci le importă, deficitul extern este unul constant. Iar importurile masive de produse se achită în valută.

Dacă analizăm fostele țări socialiste din jurul nostru, Ungaria, Polonia, Cehia, toate înregistrează excedente în activitatea de comerţ exterior. Cu alte cuvinte, exportă mai mult decât importă. Informația privind cursul valutar în cazul nostru din acest motiv este unul sensibil, deoarece și expunerea noastră față de fluctuația cursului monedei euro este mai mare.

Situaţia optimă ar fi dacă societatea ar înțelege, că banca centrală nu poate să creeze echilibru de una singură. În ce fel și înspre ce direcție se mută structura comerțului extern depinde în mare parte și de strategiile și politicile elaborate de responsabili, și dacă acestea ajută țara, astfel încât nu să crească expunerea față de extern, dar să consolideze potențialul intern, de exemplu, prin investițiile potrivite.

Trackback URL: https://www.okcenter.ro/de-ce-se-scumpeste-totul/trackback/

Leave reply:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.