Diósi László: piaţa forţei de muncă este în schimbare. Se transformă, este flexibilă şi provoacă.

Interviu realizat de Kicsid Attila, 23 noiembrie 2017

Interviu cu Directorul General al OTP Bank România despre OK Center, despre cunoştinţele de educaţie financiară a populaţiei, despre antreprenorii autohtoni, despre programul Erdély Pitch

Continuăm o relatare anterioară despre faptul că OTP Bank România şi Fundaţia Dreptul la Educaţie au deschis în octombrie primul centru de educaţie non-formală, OK Center. Centrul educaţional se găseşte în inima Capitalei şi oferă cursuri pentru elevi, studenţi, adulţi, antreprenori şi specialişti, programele fiind menite să devolte cunoştinţele în domeniul financiar.

În ceea ce priveşte iniţiativa, am realizat un interviu cu Diósi László, directorul general al OTP Bank Romania, având astfel ocazia să punem întrebări despre cunoştinţele de educaţie financiară a populaţiei, antreprenorii autohtoni şi despre programul Erdély Pitch (concurs studii de caz).

Dacă ar fi să analizăm investiţia financiară în OK Center, probabil nu există vreo formulă care să releve profitabilitatea financiară a proiectului, dar nici nu este acesta scopul. La nivel de rezultate, prin ce metode puteţi să analizaţi satisfacţia în relaţie cu obiectivele propuse?

În ceea ce priveşte rezultatele – nivelul de satisfacţie, putem să abordăm întrebarea din mai multe perspective. Scopul de bază este să livrăm conţinut educaţional valoros în comunităţile unde suntem prezenţi. În fiecare localitate unde avem sucursală, ne propunem să dăm înapoi valoare comunităţii. Iar OK Center este un loc unde găzduim valori. Suntem satisfăcuţi dacă astfel putem contribui la un stil de viaţă asumat şi conştient al membrilor comunităţilor. Cum putem măsura? Prin realizarea obiectivelor locale, ale comunităţilor.

Conceptul OK Center are capacitatea să funcţioneze şi în afara Capitalei. Ceea ce găzduim la Centru – educaţie financiară, antreprenorială, de carieră – poate fi livrat şi altundeva. Dacă adăugăm acestor acţiuni sponsorizările oferite şi activităţile de voluntariat, putem crea pachete complexe. Şi acesta este scopul: să oferim pachete complexe şi valoroase acestor comunităţi, şi nu realizarea profitului financiar. Considerăm OK Center a fi o investiţie de responsabilitate socială. Rezultatele sunt comparabile cu cele aferente, de exemplu, construirii unei şcoli: planificare pe termen lung, indicatorii sunt oamenii.

Cu ocazia lansării OK Center, au existat referiri la perioada ultimilor ani, la evenimentele de atunci de pe piaţa bancară, iar în context că este nevoie de asemenea iniţiative, deoarece cunoştinţele financiare ale populatiei sunt la un nivel scăzut. În acest sens,  crearea unui astfel de Centru reprezintă o soluţie dacă avem în vedere eforturile concertate asupra reformării sistemului educaţional de stat?

Nu suntem în competiţie cu sistemul educaţional, noi facem ce ştim mai bine: explicăm şi predăm cunoştinte legate de produsele şi cultura financiară. Pentru noi, acest demers este la îndemană. Să contribuim la pregătirea tinerilor în legatură cu aşteptările pieţei forţei de muncă, să oferim cunoştinte şi competenţe care contribuie la succesul lor: această ecuaţie nu este una simplă. Într-un context aflat în continuă schimbare, unde devine critică însăşi abilitatea de adaptare, provocarea este reală, de ambele părţi, şi a profesorului, dar şi a elevului. Noi dorim să completăm cunoştinţele tinerilor, lărgindu-le astfel oportunităţile. La ce ne foloseşte? Ei pot deveni colegii, sau chiar clienţii nostri, consultanţii noştri şamd.

Reprezentanţii autorităţilor şi partenerilor cu care am discutat, sau cărora le-am cerut opinia pe acest proiect, s-au arătat interesaţi de munca noastră, de efortul la care ne-am angajat. Dezvoltarea culturii financiare este un interes comun în societate; nu întâmplător în engleză vorbim despre financial literacy, a fi alfabetizat în domeniul financiar. O societate cu o cultură financiară ridicată îşi asumă mai curajos riscuri, membrii ei devin întreprinzători în mod mai curajos, iar o criză de genul celei din 2008 îi afectează într-o măsură mai mică. Această relaţie poate fi cheia în restabilirea încrederii dintre clienţi şi sfera bancară.

Diósi László

Probabil există numeroase studii, pentru mine însa este o întrebare majoră: cum vede un preşedinte de bancă cultură financiară din Romania comparativ cu alte ţări, de exemplu, cu Ungaria?

Ştim din statistici că situaţia nu este strălucită. Chiar dacă OECD nu măsoară date din România, ştim, vedem această realitate. În acest context, nu este simplu de privit în ochi clientul. Nu demult am auzit la un curs de educaţie financiară următorul lucru: sfera bancară îşi implică cele mai bune cunoştinţe profesionale complexe în produsele sale. Cu această complexitate se întalneşte clientul. Iar această întâlnire nu este simplă. Pentru client, cu siguranţă nu e.

Este de datoria noastră să detensionăm această întâlnire, să o transformăm într-una accesibilă, digerabilă. Nu este o provocare doar pentru România, este şi pentru Ungaria. Instituţionalizat sau nu, nu întâmplător întreaga noastră regiune este preocupată de problema culturii financiare. Nu doar SUA, ci şi Europa, România, Ungaria, investesc în dezvoltarea cunoştinţelor financiare, iar mai departe, numeroase instituţii financiare şi de învăţământ fac acest demers în România. Elementul care ne diferenţiază este un material adaptat tuturor grupelor de vârstă.

La Centru se vor organiza şi cursuri pentru antreprenori. Aici care este motivaţia: faptul că lumea a devenit mai complexă, sau că antreprenorii au de recuperat în acest domeniu?

Înainte să fi devenit complexă lumea, deja era. Pe lângă faptul că este util să vorbim despre detalii fiscale sau de natură legislativă, ei au nevoie şi de alte competenţe. Angajat, freelancer, proprietar de companie, într-un fel sau altul, fiecare este un antreprenor. În primul rând, companiile mici şi micro au nevoie de angajaţi cu competenţe antreprenoriale, adică, de antreprenori. Haideţi să facem un test: competenţele caracteristice ale antreprenorilor par a fi străine de aceste categorii? Încercăm să exersăm, să predăm antreprenorilor toate aceste competenţe.

Este deosebit de interesant faptul că, la OK Center, atât investitori, cât şi experţi, bancheri, liceeni, pot învăţa simultan în acest spaţiu. Anumite spaţii de training sunt despărţite doar de sticla transparentă. Scopul este ca liceenii să fie interesaţi de profesia bancara?

Dacă întrebarea ar fi fost adresată unui HR-ist, ar fi răspuns că scopul primordial este să dezvoltăm o pepinieră de bancheri. Specialistul în marketing ar spune că este un loc bun de promovare, poate specialistul în PR ar fi zis că e un loc bun pentru evenimente. Toate aceste nevoi pot fi satisfăcute concomitent. Acoperişul sub care aşezăm eforturile noastre poate fi denumit astfel: centrul este un agregator de valori care oferă conţinuturi relevante pentru tineri, fiind, în acelaşi timp, centru de excelenţă în domeniul educaţiei financiare.

Banca are o iniţiativă denumită Erdély Pitch, care nu face un secret din scopul său, de a căuta şi găsi talente. Având în vedere dinamica actuală a pieţei forţei de muncă, este un context bun să găsiţi specialişti?

Piaţa forţei de muncă este în schimbare. Se transformă, este flexibilă şi provoacă – cam aşa aş caracteriza-0. Companiile, întreprinderile, indivizii sunt deosebit de accesibili, devin transparenţi şi expuşi în acelaşi timp. Un proces de recrutare nu mai începe de la selectarea CV-urilor, dar nici măcar cu doi, trei paşi în urmă, ci mai degrabă în locul unde se manifestă cultura companiilor. Spun acest lucru în sensul că, în zilele noastre, este absolut natural să vorbim despre angajatorii noştri, şi aici începe recrutarea. Numeroase profesii, de exemplu cel de ambasador de brand, astăzi sunt deja transformate. Răscrucea dintre brandul angajatorului şi a candidatului este interesantă. Această intersecţie constituie întalnirea cu talentul.

Nu căutăm acele talente tradiţionale. Talentul, dintr-un anumit punct de vedere, este o chestiune de noroc, însă dezvoltarea mai multor competenţe poate face ca talentul să devină sustenabil. Dacă ne raportăm la profesiile viitorului, poate acest lucru sună ciudat, însă competenţele necesare acestora nu mai sună chiar atât de futurist.

La nivel global, din ce în ce mai multe companii realizează că este un lucru bun să investească într-o cultură de startup, pentru că acestea sunt organizaţii flexibile, rapide, care reuşesc să vină cu soluţii inovative în timp record. Acest concurs are această menire pentru OTP Bank?

Sincer, nu ştim. În sensul că aş putea să spun că ştim, am experimentat, şi avem concluzii în acest sens, deoarece am încercat mereu să fim aproape de tineri, de studenţi, de universităţi, organizaţii de profil, am condus numeroase programe în ultimii 8 – 10 ani, de internship, de studii de caz. Însă Erdély Pitch îşi propune să adreseze toate aceste iniţiative într-un cadru mai larg.

Temele lansate au abordat mai ales comunităţi locale, administraţii sau afaceri locale. De ce?

Pentru că dorim să întoarcem comunităţilor. Ce anume? Valoare adăugată, idei care pot fi folosite, proiecte. Desigur, nu numai că e la modă, dar ridică şi ştacheta. În primul rând, ridică ştacheta pentru bancă. Iar acest lucru, pentru noi, este o provocare semnificativă.

Trackback URL: https://www.okcenter.ro/interviu-cu-laszlo-diosi-presedinte-al-fundatiei-dreptul-la-educatie/trackback/

Leave reply:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.