Un articol realizat de Kicsid Attila si publicat la 10:02 GMT +2, 2018. 28 februarie, @transindex.ro

Potrivit lui Diósi László, diferențele dintre județe nu neapărat că ar crea probleme, mai degrabă reprezintă oportunități majore.

Alinierea economică din ultimii ani a României se petrece într-un ritm bun, a demarat creșterea productivității, iar acest lucru a avut ca efect faptul că locul firmelor care funcționau cu forță de muncă ieftină a fost luat de companii cu capitaluri solide. Cu toate acestea, diferențele încă sunt semnificative în țară, și realmente este o întrebare bună dacă vor demara sau nu în acest an investițiile de stat – a apreciat Diósi László, directorul general OTP în București, la o conferință organizată de Asociația de Afaceri Ungare din România.

Acesta și-a început prezentarea cu prezentarea unei perspective macroeconomice, spunând că ritmul decelarat al economiilor din SUA și China a fost perceptibil în ultima perioada, momentan însă economia americană pare că va lua o întorsătură bună datorită reducerilor fiscale planificate. Este o veste bună că în timp ce economia UE a intrat într-o etapă frumoasă de dezvoltare, atât Rusia cât și Ucraina și-au depășit crizele economice, iar țările din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au dovedit un randament încurajator.

Privind performanța economiei românești, acesta a apreciat că devine un lucru aproape obișnuit faptul că PIB-ul românesc are cea mai accelerată creștere din regiune, la fel și PIB / locuitor este un indicator extrem de pozitiv. “În perioada recentă, adeseori a constituit subiect de dezbatere faptul că există o creștere economică bună a țării, atinge 7%, populația însă nu resimte avest lucru. În aceste cazuri sfatul meu este că merită făcut un exercițiu de comparație cu situația de acum 15 ani urmă, și ce actuală. În locul comparației an / an, merită o analiză pe termen mai lung” – a formulat Diósi.

Diósi László a accentuat că creșterea economică este dată de doar câteva județe, unde funcționează centrele mari industriale sau unde industria serviciilor este dezvoltată. Potrivit acestuia însă, problema merită abordată din perspectiva oportunităților, deoarece zonele rămase mai în urmă ar putea să avanseze pe indicatorul de GDP per capita. “Dacă ne punem întrebarea, oare această creștere economică este sau nu sustenabilă în România, răspunsul este fără echivoc: da. Întrebarea însă mai degrabă este unde putem înregistra creșteri noi”, spune Diósi, potrivit căruia alinierea regiunilor mai puțin dezvoltate este potențialul major.

Potrivit directorului general, vestea bună este că în pofida anilor care caracterizau productivitatea post-criză, acesta momentan este pe creștere. Acest lucru înseamnă și că România a devenit mai atractivă pentru investitorii care optează să producă produse sau servicii cu valoare adaugată mai mare, datorită cărui fapt locul companiilor care mizau pe forță de muncă ieftină, este preluat de cele cu capital intens.

Acesta a mai spus că dezvoltarea economică a țării în continuare este motorizată, în primul rând, de consumul intern, ceea ce explică și deciziile guvernamentale care mizează pe majorarea cheltuielor. Pe lângă consum, acesta a mai accentuat și rolul agriculturii și producției industriale în performanța bună a economiei, acesta din urmă devansând semnificativ expectativele in context de GDP. A mai spus că investițiile guvernamentale și atragerea fondurilor europene au rămas în urmă față de nivelul anilor trecuți, însă activitatea crescândă de creditare a băncilor a ajutat actorii economici. Unul dintre rezultatele semnificative din anul trecut a fost faptul că sectorul IT a avut o contribuție atât de semnificativă la creșterea economică țării, încât în topurile din domeniu, România este printre lideri la nivel de UE.Industria construcțiilor însă nu a oferit o performanță prea strălucită anul trecut, și la acest fapt a contribuit și diminuarea investițiilor de stat, însă potrivit lui Diósi chiar și acest lucru poate fi un potențial, mai ales dacă ar fi posibilă susținerea industriei și prin atragarea mai multor resurse UE. De exemplu, în ceea ce privește locuințele de calitate bună, este o lipsă semnificativă la nivel național – a apreciat acesta.

În prezentarea sa, directorul general al OTP a vorbit și despre inflație, creșterea deasupra nivelului de 4% a fost semnificativă, Banca Națională însă a intervenit adeseori pentru a diminua presiunea indicatorului. În categoria știri bune, acesta a adus în discuție scăderea ratei șomajului, creșterea ratei de angajare, atrăgând atenția asupra faptului că în acest domeniu, diferențele din nou, sunt majore între regiunile țării. În timp ce rata șomajului în județul Cluj, Timiș, sau în capitală este de sub 4%, în județele mai puțin dezvoltate pragul depășește 6, 8 sau chiar 10%. Acest lucru aduce în discuție din nou responsabilitatea guvernului pe viitor, deoarece aceste regiuni au nevoie în primul rând de educație mai bună, de infrastructură mai bună pentru ca persoanele fără serviciu să poată accesa joburi mai bune, chiar și de high-tech.

Potrivit directorului general al OTP, în ceea ce privește deficitul bugetar există mai multe întrebări. “Să ne reamintim, în urmă cu un an estimam că deficitul va depăși 3%, sau dacă nu, ponoasele vor fi suportate de investițiile de stat. Exact acest lucru s-a și întâmplat în 2017, în timp ce nivelul cheltuielor de stat a crescut semnificativ în perioada recentă, nivelul investițiilor de stat a fost extrem de scăzut. Cu aceleași întrebări ne confruntăm și în acest an, având în vedere că creșterea economică este mare, cheltuielile sunt semnificative, însă pe parte de venituri nu putem conta pe creșteri majore, ceea ce pe termen lung, nu este un semnal bun” – a apreciat Diósi, care a conchis spunând că estimează o scădere a ritmului creșterii economice.

Trackback URL: https://www.okcenter.ro/potrivit-lui-diosi-laszlo-diferentele-dintre-judete-nu-neaparat-ca-ar-crea-probleme-mai-degraba-reprezinta-oportunitati-majore/trackback/

Leave reply:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.